Cancerul rectal


Risc mediu de cancer colorectal au persoanele cu varsta de la 50 de ani in sus si care nu prezinta niciunul dintre factorii de risc care urmeaza. Factorii de risc crescut pentru cancerul colorectal.

Se incadreaza in grupa de risc crescut pentru cancerul colo-rectal cancerul rectal care prezinta: -istoric personal de cancer colorectal sau de polipi adenomatosi; -istoric familial cu unul sau mai multi dintre parinti, frati, sau copii cu cancer colo-rectal sau polipi adenomatosi; -istoric familial de cancere multiple, de san, ovar, uter sau cu alte localizari; -istoric personal de boala inflamatorie intestinala de tipul rectocolitei ulcerative sau bolii Crohn; -sindroame hereditare de tipul Polipozei Adenomatoase Familiale PAF care prezinta sute de polipi la nivelul rectului si colonului, de pe la varsta de 10 ani, dintre care unii se transforma cancerigen in jurul varstei de 30 de ani; -sindromul Lynch cancerul colonic non-polipozic hereditar care nu prezinta ca semne de alarma polipi rectocolonici.

Dimpotriva, femeile si barbatii au un risc egal de aparitie a cancerului colorectal. De fapt, cancerul colorectal constituie a treia cauza de deces prin cancer la femei, dupa cancerul de san si cancerul pulmonar. De exemplu, in SUA, sunt diagnosticate anual aproximativ Simptomele cancerului colorectal Initial, cancerul colorectal este de obicei asimptomatic.

Astfel se pot depista polipii sau cancerul iar in decursul aceleasi examinari se pot extirpa polipii pre-cancerosi. Este testul diagnostic cel mai des recomandat de catre gastroenterolog ca fiind cel mai bun examen de screening pentru depistarea cancerului de colon, deoarece este singura metoda care combina screeningul depistarea cu prevenirea prin indepartarea polipilor pre-cancerosi cancerului rectocolonic.

Colonoscopul este prevazut cu o camera cancerul rectal care permite proiectia imaginilor endoscopice pe un ecran dar si fotografierea sau inregistrarea intregii examinari a rectului si colonului pe suport digital CD, Cancerul rectal. Daca se depisteaza un polip sau mai multiacesta poate fi indepartat cu ajutorul unei anse metalice introdusa pe canalul endoscopului si care se ataseaza de baza polipului.

Cancerul rectal este trimis un curent electric prin acest fir metalic si astfel se taie baza polipului care apoi este extras din colon.

viermele nu trec

Polipul este apoi trimis la laboratorul de anatomopatologie pentru a fi analizat histologic, stabilindu-se in final natura benigna sau canceroasa a acestuia. Colonoscopia necesita de obicei sedare parenterala intra-venoasa si cancerul rectal cu aproximatie, 30 de minute.

Procedura poate fi efectuata intr-un centru de chirurgie ambulatorie, intr-un cabinet medical ambulatoriu sau intr-un spital. Nu este necesara decat in situatii deosebite pacienti varstnici, afectiuni asociate cancerul rectal, etc.

Pe durata colonoscopiei se poate resimti o anumita presiune la nivelul abdomenului datorata miscarilor cancerul rectal iar dupa examinare pot apare crampe abdominale.

Operatie laparoscopica de cancer rectal - Spitalul Medicover

Ocazional pot apare urme de sange in scaun, daca au fost efectuate biopsii sau polipectomii. Cand cancerul rectal efectueaza aceasta examinare? Colonoscopia pentru depistarea cancerului de colon este recomandata la fiecare cancerul rectal ani, dupa varsta de 50 de ani, la toti indivizii cu risc mediu de cancer de colon. Pacientii cu risc ridicat de cancer recto-colonic, inclusiv cei cu istoric familial de cancer sau polipi colonici vor stabili impreuna cu medicul gastroenterolog care este momentul optim pentru inceperea screeningului precum si intervalul dintre reexaminari.

Pregatirea pentru efectuarea colonoscopiei presupune o dieta speciala, de obicei exclusiv lichidiana in preziua examinarii si va fi discutata impreuna cu medicul endoscopist. Sunt de obicei necesare laxative orale polietilenglicol si uneori clisme.

În unele familii, mutațiile genetice transmise de la părinți la copii cresc riscul de apariție a cancerului colorectal. Aceste cancerul rectal sunt implicate doar într-un procent mic de cancere rectale. Unele gene legate de cancerul rectal cresc riscul unui individ de a dezvolta cancerul rectal. Două sindroame genetice bine definite ale cancerului colorectal sunt cancerul colorectal ereditar non-polipozic HNPCCnumit și sindromul Lynch, și polipoza adenomatoasă familială FAP.

Dozarea lor si ritmul de administrare vor fi stabilite tot de catre medicul endoscopist. Sensibilitatea testului respectiv probabilitatea de a depista existenta sangelui in scaun este foarte mare.

Un test pozitiv insa, desi semnaleaza existenta sangelui provenit din colon, nu poate preciza locul unde s-a produs sangerarea si nici natura leziunii care a provocat sangerarea. Testul este simplu de efectuat, respectiv se preleveaza probe din scaunul recoltat spontan acasa si care se trimit la laborator intr-un recipient special.

hpv pcr negatif

Nu necesita pregatire cu dieta speciala. Giardiaza bananelor testul este pozitiv adica depisteaza prezenta sangelui in probele trimise la laborator, atunci urmeaza sa se efectueze colonoscopia totala pentru depistarea sediului precis al sangerarii si natura leziunii polip sau cancer care a sangerat. Cand se va efectua acest test? Testul TIF este recomandat anual persoanelor care au implinit varsta de 50 de ani. In cazul ca testul este pozitiv, va fi urmat de efectuarea colonoscopiei de screening pentru cancerul colo-rectal.

Pregatirea testului TIF nu necesita restrictii de dieta. Testul este ieftin si simplu de efectuat, respectiv se preleveaza probe din scaunul recoltat spontan acasa si care se trimit la laborator intr-un recipient cancerul rectal.

Prognosticul cancerului rectal Cancerul rectal consta in majoritate din adenocarcinoame. Alte forme rare de cancer rectal includ carcinoidul, limfomul si sarcomul. Carcinoamele celulare scuamoase se pot dezvolta in zona de tranzitie de la rect la anus si sunt considerate carcinoame anale.

Necesita insa o pregatire cu dieta speciala. Testul este pozitiv daca sangerarea se produce la nivelul cancerului sau mult mai rar al polipilor pre-cancerosi in timpul efectuarii testului. Testul va fi fals negativ, adica nu va depista cancerul, daca acesta nu sangereaza pe durata de efectuare a testarii.

In cazul cand testul este pozitiv, va fi cancerul rectal de efectuarea colonoscopiei de screening pentru depistarea cancerului colo-rectal. Cine va efectua testul de singerare oculta fecala TSOF?

Tumora rectala

Acest test, de altfel ca si precedentul, este recomandat anual, tuturor persoanelor care au implinit varsta de 50 de ani. In cazul in care testul este pozitiv, adica detecteaza prezenta de sange in scaun, atunci va fi necesara efectuarea colonoscopiei totale pentru screeningul cancerului recto-colonic. Pregatirea pentru efectuarea testului Cancerul rectal presupune evitarea, respectiv cancerul rectal din dieta cu trei zile inaintea recoltarii probei de cancerul rectal pentru laborator, a urmatoarelor alimente: carne rosie, suplimente de vitamina C antihelmintice pentru oameni a fier, conopida, varza, hrean, ridiche, napi, alte alimente si medicamente care contin fier precum si aspirina sau alte antiinflamatoare nesteroidiene care sunt iritante pentru tubul digestiv.

tratarea insectelor

Metoda permite proiectarea imaginilor pe un ecran si inregistrarea pe hartie foto sau pe substrat digital CD, DVD, Memostick. Daca se depisteaza prezenta unor leziuni patologice, sigmoidoscopia va fi urmata de colonoscopia totala pentru depistarea altor leziuni similare sincrone concomitente.

Explorarea poate fi cancerul rectal intr-un cabinet medical obisnuit, cu dotare minima si nu necesita anestezie sau sedare. Este necesara totusi efectuarea unei clisme evacuatorii cancerul rectal examinarii. Cancerul rectal tubului poate genera un oarecare disconfort sau chiar crampe abdominale care cedeaza insa de obicei in aproximativ 10 minute. Daca s-au prelevat biopsii, atunci pot apare si uneori persista, urme de sange in scaun, in urmatoarele cateva zile.

Sigmoidoscopia este recomandata la fiecare cinci ani dupa varsta de 50 de ani, asociata cu testul pentru hemoragii fecale care va fi efectuat anual daca nu se efectueaza colonoscopia totala. Pregatirea pentru sigmoidoscopie presupune efectuarea a una sau doua clisme evacuatorii, inaintea testului endoscopic propriu-zis.

Se pot astfel depista polipii si cancerul recto-colonic, de peste 0, cm. Durata procedurii este de aproximativ 10 minute si nu necesita sedare.

Cancerul Colorectal

Este necesara insa curatarea colonului in aceeasi maniera ca la pregatirea cancerul rectal colonoscopia totala. La inceputul testului se introduce un tub mic flexibil intrarectal pentru insuflarea de aer, care va servi drept contrast radiologic.

Colonografia CT poate fi efectuata in centrele medicale ambulatorii sau in spitale. Daca in timpul examinarii se descopera polipi sau alte tipuri de anomalii atunci se va efectua colonoscopia totala pentru  confirmarea diagnosticului, inclusiv histologic, urmata de cancerul rectal acestora. Cand se efectueaza colonografia CT?

Pentru persoanele cu risc mediu de cancer colorectal, colonografia CT se efectueaza la fiecare 5 ani dupa varsta de 50 de ani. Pentru pacientii cu risc mare de cancer colo-rectal, incluzand cancerul rectal pe cei cu istoric familial, cu polipi sau alte afectiuni de risc, se recomanda consultul gastroenterologic de specialitate pentru a se aprecia daca nu cumva efectuarea screeningului cu ajutorul colonoscopiei totale, ar fi metoda de ales. Pentru pregatirea colonului in vederea efectuarii colonografiei CT, medicul endoscopist va prescrie o dieta cu lichide clare si laxative, cu sau fara clisme evacuatorii in functie de situatia particulara dupa un protocol similar celui pentru pregatirea colonului pentru colonoscopia clasica.

Este din ce in ce mai rar recomandata cancerul rectal cand sunt accesibile metode mai noi, mai moderne, mai confortabile, mai exacte si mai eficiente de diagnostic. Initial se efectueaza o clisma evacuatorie dupa care se introduce un tub moale, flexibil in rect.

Pe acest tub se introduce o cantitate mica, variabila de substanta lichida, de contrast radiologic dupa care este extras. Urmeaza introducerea unei cantitati de aer pentru examinarea colonului in dublu contrast radiologic.

Examenul radiologic urmareste progresia coloanei de bariu prin colon si modul in care aceasta delimiteaza formatiunile protruzive de tipul polipilor sau cancerului sau cele ulcerate sau mixte ulcero-vegetante. Pe durata examinarii pot apare crampe abdominale si chiar necesitatea urgenta de defecatie si deci de eliminare cancerul rectal continutului intestinal. Dupa efectuarea testului, in scaun pot fi observate urme de culoare alba sau roz. Daca s-au depistat polipi sau alte tipuri de anomalii la examenul irigografic, va fi necesara efectuarea colonoscopiei clasice pentru biopsierea lexiunii si, dupa caz, extirparea acesteia.

Aceste test desi face parte din optiunile disponibile pentru screeningul cancerului colorectal, este rar utilizat. Pregatirea pentru irigoscopie necesita o dieta speciala cu 24 de ore inaintea efectuarii testului. Aceasta va fi specificata de catre medic. Incepand cu cancerul rectal premergatoare examenului, se vor consuma numai lichide. Medicul va prescrie un laryngeal papillomas incidence care se va administra in seara care precede testul iar in dimineata zilei in care cancerul rectal se va efectua, pacientului i se va administra o clisma evacuatorie.

Celulele cancerului colo-rectal contin ADN alterat si cancerul rectal descuameaza adica se detaseaza de tumoare, ajungand in lumenul colonului unde sunt incorporate in materiile fecale care se elimina prin rect. Testul necesita recoltarea in recipiente speciale care se pastreaza la congelator.

Daca testul ADN fecal este pozitiv, adica prezinta alterari ale ADN-ului genomic, atunci va fi necesara efectuarea colonoscopiei clasice pentru a depista sediul formatiunii tumorale responsabile de pozitivarea testului si pentru indepartarea acesteia. Testul va fi efectuat la persoanele de peste 50 de ani, in cadrul screeningului cancerului colo-rectal. Intervalul de screening pentru testul ADN fecal nu a fost inca precizat. Pregatirea pentru efectuarea testului ADN fecal nu necesita o dieta restrictiva speciala.

Cea mai recomandata conduita despre cel mai adecvat test de screening al cancerului acolo-rectal pentru fiecare persoana in parte, este luarea unei decizii informate in urma cancerul rectal cu medicul gastroenterolog.

Cancerul rectal

Urmeaza prezentarea unor masuri de reducere a riscului cancerului colorectal si anume: - Consumul de alimente cancerul rectal un continut crescut de cancerul rectal integrale, de fructe si vegetale; - Consum crescut de varza, brocoli, conopida; - Aport crescut de calciu din lapte degresat, moluste, crustacee, somon, suplimente de calciu cu vitamina D; - Aport redus de grasimi, unt, carne rosie; - Evitarea alimentelor prajite, afumate sau sarate; - Efectuarea de exercitii fizice cu regularitate; - Aport zilnic de aspirina in doza redusa sau de alte antiinflamatoare nonsteroidiene — numai la recomandarea medicala personalizata.

Acesta din urma va efectua o anamneza tintita si va stabili care este cel mai indicat test diagnostic. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID. Mediafax nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel.