Ouă de enterobioză. Programează-te la doctor
Testul nu este disponibil în Cluj, Satu Mare și Iași.
Informatii generale si recomandari Amprenta anala este cea mai eficienta metoda de depistare a oualor de Enterobius vermicularis. Parazitii adulti colonizeaza temporar intestinul subtire, iar dupa fecundare femelele migreaza in colon mai ales in zona cecului.
Cand toate ouale ajung la aproximativ acelasi stadiu de dezvoltare, femelele migreaza si le depun in pliurile anale, in timpul noptii.
Pruritul puternic este datorat ouă de enterobioză femelei in pliurile anale, ceea ce determina ca gazda sa se scarpine involuntar, astfel incat ouă de enterobioză ajung pe lenjeria si pe degetele persoanei in cauza. Aceste caracteristici ale ciclului biologic al Enterobius vermicularis duc la concluzia ca o metoda coproparazitologica clasica examen direct, in strat gros, etc.
Pentru a exclude un ouă de enterobioză de enterobioza sunt necesare 7 examene efectuate la interval de 2 zile.
In cazul obtinerii unui rezultat pozitiv, se recomanda sa fie investigati si ceilalti membrii ai familiei mai ales copiii 1;3. Pregatire pacient — recoltarea se face dimineata, inainte de efectuarea toaletei perineale sau a defecarii3.
Limite si interferente Ouă de enterobioză rezultat pozitiv nu exclude prezenta altor patogeni. Un rezultat negativ nu exclude in general infectia; acesta se poate datora unei excretii intermitente a parazitului1.
Dan Steriu. Infectii produse de helminti. In Infectii parazitare, Editura Ilex, Bucuresti, Laborator Synevo.
Oua de Pasti cu hartie indigo ( Carbon paper Easter Eggs )
Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate Ref Type: Catalog 3. Simona Radulescu, Meyer Ernest.
Nematode intestinale. In Parazitologie medicala, Editura All, Bucuresti, Te-ar mai putea interesa şi ….
Boala are un caracter cronic, din cauza autoinfectării sau a reinfectării cu ouă luate de la membrii familiei sau din surse extrafamiliale. Infecţia cu oxiuri paraziţii intestinali Infecţia este foarte frecventă, contaminarea putându-se realiza prin mâini murdare, pijamale murdare, mobilier şi jucării contaminate. În transmiterea infecţiei a fost descris şi aerul contaminat cu ouăle acestui parazit. Sursa cea mai frecventă de infectare o reprezintă individul parazitat, care de multe ori poate fi şi asimptomatic. Cel mai frecvent simptom al acesteia este pruritul sau mâncărimea pe care o determină, cauzată de migrarea ouălor depuse de femele din anus în zona perineală.
