Cancer benign sau malign, Tumorile maligne


Benign sau malign - care sunt diferențele Autor: Dolfi Alexandrapublicat la Cancerul este o boală caracterizată prin multiplicarea dezordonată și anormală a celulelor. Celulele se divid necontrolat și astfel pot ajunge să invadeze țesuturile adiacente sau să se răspândească în alte zone și organe ale corpului, adică să metastazeze. Masa canceroasă va deveni din ce în ce mai voluminoasă și va putea fi palpată sau detectată la examenele imagistice pe măsură ce trece timpul.

Tumora canceroasă este denumită tumoră malignă și trebuie diferențiată de celelalte tipuri de tumori benigne, necanceroase. Trebuie reținut că acesta este cancer benign sau malign termen general, care descrie prezența unei mase.

O tumoră poate fi reprezentată de o colecție lichidiană chistun abces, o proliferare celulară necanceroasă tumoră benignă sau de o proliferare celulară canceroasă tumoră malignă.

Tumorile benigne – tumori necanceroase

Prin urmare, faptul că la examinarea clinică sau paraclinică s-a pus în evidență o tumoră nu înseamnă că este întotdeauna vorba despre cancer.

Acestea pot să apară în orice țesut sau organ al corpului și nu metastazează niciodată, neavând capacitate invazivă ca tumorile maligne. Tumorile benigne nu sunt deloc cancer benign sau malign, însă dacă se descoperă o creștere tumorală palpabilă, aceasta trebuie obligatoriu investigată.

În general, se efectuează o biopsie pentru a certifica tipul de tumoră și a diferenția tumorile benigne de tumorile canceroase sau maligne. Un exemplu de tumoră benignă care apare foarte frecvent sunt nodulii tumorali de la nivelul sânilor.

Majoritatea acestor noduli apar ca urmare a influențelor hormonale și se încadrează în clasa tumorilor benigne, non-canceroase. Totuși, o biopsie va fi necesară pentru a clarifica diagnosticul și a liniști pacienta. Nodulii și cancer benign sau malign care apar la nivelul pielii sau subcutanat, nodulii hepatici și adenomul de prostată sunt exemple de tumori benigne.

Malign versus benign. Particularități ale tumorilor prostatice canceroase și necanceroase

Acestea nu metastazează și nu invadează organele din jur. Desigur, și tumorile maligne pot să apară la nivelul acelorași organe și pot avea aspect imagistic similar cu tumorile benigne, de aceea examenul anatomopatologic pentru diferențierea tipului de tumoră este foarte important.

ockovani hpv recenze

Uneori,  prelevarea biopsiei nu este necesară deoarece imagistica sugerează foarte clar caracterul benign. Cu toate că nu sunt periculoase din punct de vedere al invaziei și metastazării, tumorile benigne pot determina simptome prin creșterea și extinderea lor la nivelul organului respectiv.

Acestea cresc mult mai încet decât tumorile maligne însă pot comprima prin creșterea lor nervi și vase sanguine.

Cancerul benign si malign,

În momentul în care apar simptomele și cancer benign sau malign sunt supărătoare se poate încerca o extragere chirurgicală a tumorii pentru ameliorarea disconfortului pacientului. Dacă tumora benignă este localizată la nivel cranian meningiom pot să apară simptome neurologice precum cefaleea, tulburări de vedere și tulburări de memorie.

Tumorile benigne pot determina simptome periculoase, precum paralizia în cazul în care sunt localizate la nivelul măduvei spinării însă imediat ce tumora este extirpată simptomele dispar iar pacientul nu este în pericol. Există și simptome nespecifice, generale care pot însoți tumorile benigne precum: lipsa apetitului, frisoanele, cancer benign sau malign, oboseala musculară, transpirațiile nocturne, febra, scăderea în greutate și alte simptome ce nu pot fi explicate prin prezența altor afecțiuni.

Cheia în diagnostic este diferențierea tumorilor benigne nepericuloase de tumorile maligne canceroase.

Cancerul - tumori maligne

Ecografia este folosită pentru a stabili dacă masa tumorală este solidă sau lichidă chist. Tomografia computerizată efectuează scanări din diferite unghiuri iar radiografia este folosită uneori pentru punerea în evidență a calcificărilor tumorale. RMN-ul este folosit în general pentru punerea în evidență a tumorilor țesuturilor moi.

O dată ce medicul a analizat imaginile, va recomanda în general efectuarea unei bopsii care presupune excizarea unei mici porțiuni din tumoră care va fi trimisă la anatomie patologică pentru examinare.

Diagnosticul de certitudine de tumoră benignă este un diagnostic anatomopatologic. Tumorile benigne, spre deosebire de tumorile maligne prezintă celule normale, similare cu celulele țesutului de origine și nu prezintă nuclei atipici.

Medic specialist Oncologie medicala Cancerul este un termen folosit pentru a defini afectiuni maligne in care celule anormale se multiplica intr-un mod necontrolat si continuu, putand sa invadeze tesuturile sanatoase din jur. Celulele anormale provin din orice tesut al organismului uman si pot sa apara oriunde in corp. Afectiunile maligne cauzate de aceasta inmultire necontrolata sunt in numar de peste

Diviziunea celulară în tumorile benigne este normală, mitozele atipice caracteristice celulelor maligne. Din punct de vedere macroscopic la examinarea cu ochiul liber tumorile benigne au caracteristici specifice și anume: sunt foarte bine paraziti kod jagnjadi de țesutul organului în care se dezvoltă și nu invadează zonele subiacente, au structură omogenă, dacă sunt accesibile cancer benign sau malign acestea sunt mobile și nu aderă la tegumentul subiacent și extrem de rar prezintă adenopatii asociate.

Imagistic acestea sunt de asemenea bine delimitate și nu infiltrează țesuturile din jurul lor. Tumorile benigne simptomatice, cum sunt, de exemplu, meningioamele care pot amenința chiar viața pacientului prin compresiune la nivelul sistemului nervos central sunt excizate chirurgical.

text parazitar

Unele tumori benigne situate de exemplu la nivel cutanat care sunt vizibile, pacientul considerându-le neplăcute din punct de vedere estetic pot fi de asemenea excizate de către chirurgul plastician. În cazul în care tumora nu se află în zone accesibile chirurgical, se poate utiliza radioterapia pentru a reduce dimensiunea tumorală în cazul tumorilor simptomatice care determină simptome prin compresia lor asupra organului în care s-au dezvoltat.

Dr. Neurochirug Dan Bentia - Tumorile cerebrale - Cauze, simptome, cum se trateaza

Prognosticul tumorilor benigne este foarte bun întrucât acestea cancer benign sau malign în general asimptomatice și nu crează complicații deosebite. Unele tumori benigne pot cancer benign sau malign. Există și tumori benigne cu risc de malignizare însă acestea sunt încadrate în clasa tumorilor borderline, de graniță între benign și malign. Spre deosebire de tumorile benigne, tumorile maligne sunt periculoase deoarece au capacitate de invazie și infiltrare la nivel local și capacitate de metastazare limfatică sau hematogenă, deci de invazie la distanță a altor organe.

Pot determina simptome sau nu, tumorile maligne în primul stadiu fiind în general asimptomatice dar pe măsură ce cresc determină, la fel ca și tumorile benigne fie simptome specifice organului la nivelul căruia se dezvoltă, fie simptome generale. Simptomele generale pot fi: astenia, anorexia, oboseala musculară, scăderea în greutate, febra și alterarea globală a stării generale.

cancer benign sau malign

Procedeul de diagnostic în cazul cancer benign sau malign maligne este similar cu cel al tumorilor benigne. Se folosesc în general teste imagistice pentru a determina caracterele generale ale tumorii și localizarea sa precisă, apoi se efectuează o biopsie urmată de examen anatomopatologic microscopic și macroscopic.

Caracteristicile macroscopice ale tumorilor benigne sunt: aderența la țesutul cutanat și subcutanat și asocierea cu adenopatii în cazul tumorilor palpabile, lipsa delimitării și a marginilor precise, invazia locală la nivelul țesuturilor subiacente, lipsa omogenității masei tumorale și prezența de metastaze la distanță.

Din punct de vedere microscopic, tumorile maligne, spre deosebire de tumorile benigne nu prezintă celule similare cu celulele țesutului de origine ci celule atipice, nediferențiate și nespecializate, fără funcții, care se divid necontrolat. Mitozele sunt anormale iar nucleii celulari au caracteristici atipice. Cu cât stadiul este mai avansat cu atât modalitățile de tratament se reduc iar prognosticul este mai prost. Stadiul IV reprezintă stadiul cel mai avansat, cu metastaze și cu cel mai prost prognostic.

papilloma sull ugola inverted papilloma bladder immunohistochemistry

Stadializarea ajută foarte mult clinicianul deoarece tratamentele sunt stabilite în funcție de aceste stadii. În tratamentul cancerului, se apelează la  chirurgie, chimioterapie și radioterapie, acestea putând fi efectuate singular sau asociat în funcție de tipul tumoral și de extinderea tumorii în țesuturile vecine sau la cancer benign sau malign. Diferența între tumorile beninge și tumorile maligne este dată de caracteristicile imagistice și clinice ale acestora dar cel mai precis de examenul anatomopatologic.

Tumorile benigne sunt extrem de frecvente, iar majoritatea clinicienilor folosesc termenul de tumoră și atunci când este vorba despre un chist sau abces, acestea fiind tot mase tumorale, însă cancer benign sau malign tumorale benigne. O tumoră benignă cancer benign sau malign nepericuloasă, există foarte puține tumori benigne care se pot transforma în cancer, acestea fiind numite tumori borderline.

În aceste cazuri, în urma examenului anatomopatologic medicul va lua o decizie cu privire la tratament. Unele tumori benigne pot cancer benign sau malign, însă acesta nu este un motiv de îngrijorare. Tumorile maligne sunt tumori periculoase, fiind cele canceroase, cu capacitate de invazie și metastazare și cu prognostic mai prost. Un cancer descoperit devreme însă, are un prognostic mult mai bun, foarte multe cancere putând fi vindecate complet dacă se descoperă devreme.

De aici, rezultă importanța foarte mare a autoexaminării mai ales în cazul prevenției cancerului mamar la femei și efectuarea de controale medicale regulate. Publicat la Vizite: bibliografie Bibliografie 1. Benign versus malign- Cancer- Stanford.